duminică, 1 septembrie 2013

forţa unei note de pian



forţa unei note de pian
este ceva cu adevărat de temut

o notă de pian este capabilă
să atingă iremediabil inimile
a milioane de oameni
simultan
astfel, generând o singură emoţie
atât de puternică
încât poate schimba, fără milă
soarta aceastei lumi
într-o clipă

doar prin apăsarea unei clape de pian
poţi fi aruncat
într-un hău de tisteţe
din care nu vei ieşi toată viaţa
sau poţi să cunoşti instant
nirvana
călugărilor budişti

o singură notă de pian
are puterea distructivă potenţială
a mii de bombe nucleare
şi poate să distrugă lumi întregi
fără nicio urmă

o întreagă partitură de pian
cântată într-un anume fel
poate duce la sfârşitul timpului
şi al universului
aşa cum le ştim noi

aseară, în vechiul conac
de la tescani
o singură sonată de pian
de beethoven
mi-a intrat în suflet cu atâta forţă
încât m-a obligat
să scriu acest poem

miercuri, 28 august 2013

despre musculiţele de alcool şi alte probleme



n-am nimic important de spus
nimic care să schimbe
soarta lumii
iremediabil
ori să provoace revelaţii uluitoare
în problema musculiţelor de alcool

în ultima vreme, am devenit
un expert în ale vânării lor
deşi încă nu m-am lămurit
de unde apar atât de multe
de fiecare dată când beau ceva

cred că am prins vreo şapte
în noaptea asta
deşi, atunci când scăpam de una
era imediat înlocuită
de alte două musculiţe

în ciuda muncii sisifice
pe care o depun aproape cu regularitate
mă simt foarte mândru
de noile mele abilităţile de ucigaş
de musculiţe de alcool
pe care tocmai le-am dobândit

a devenit chiar o plăcere
să flutur la nesfârşit braţele prin aer
mai mult sau mai puţin beat
încercând să le prind
din zborul lor
ameţitor

vineri, 16 august 2013

poem de dragoste şi ură



mi s-a făcut un dor cumplit de tine
şi trebuie să-ţi vorbesc despre asta, iubito
ca să îl alung odată din minte

dorul de tine e o boală incurabilă
care îmi macină amarnic gândurile
mai ales atunci când stau întins
în fotoliul meu de pe balcon, seara
şi înjur de sfinţi fără motiv
doar fiindcă pot -
când îmi beau cafeaua de dimineaţă
şi fumez cele trei ţigări
care o acompaniază de fiecare dată -
când lenevesc filosofic
şi, apoi, accept slujbe istovitoare
la sute de kilometri de casă -
sau călătoresc în munţi îndepărtaţi
doar ca să fiu cât mai departe de tine

în ultima vreme, iubito
dorul ăsta nemernic s-a înrăutăţit
încât am început să te caut
plin de emoţie
în poeme mai vechi
şi în amintiri

nu reuşesc însă aproape niciodată
să găsesc în ele
intensitatea cathartică a tuturor trăirilor
de dragoste
şi ură
pasiune
şi indiferenţă
bunătate
şi cruzime
sex
şi violenţă
pe care le-am trăit cu tine, iubito
ceea ce mă umple de nerăbdare
şi disperare

de aceea, m-am gândit să pun
acest dor care mă chinuie atât
într-un poem pentru tine, iubito
în care, însă, cred că ne pândeşte
pe amândoi
moartea

vineri, 2 august 2013

despre nevroză, suferinţă şi pretenţii la absolut



nu pot să nu observ
că, de la o vreme
nevrozele au acaparat
şi au viciat totul
în jurul meu

vorbeam ieri cu cineva
despre faptul că viaţa e îngrozitoare
şi mi-a replicat la întrebarea mea
dacă se gândeşte deja la sinucidere
că nu are nevoie
fiindcă e deja mort

problema cu suferinţele existenţiale
e că trebuie consumate ori în singurătate
cu multă luciditate
ori în scris -
aici e fiecare pe cont propriu!

suferinţele existenţiale
declarate verbal
în public
au un patetism înfiorător în ele
strident
ce irită groaznic pe oricine

mă gândesc acum
că probabil inspir aceleaşi sentimente uneori...
aşa şi interlocutorul meu
deja simţindu-se superior prin suferinţa sa
a devenit deodată insuportabil
şi a început ieri dimineaţă
să emită pretenţii la absolut

joi, 18 iulie 2013

poemă obosită de dragoste



de când ai plecat de la mine, iubito
pot să fac tot ceea ce vreau

vineri seară am avut o întâlnire amoroasă
cu o fostă iubită
pe care nu am mai văzut-o de 10 ani
când a decis să ne despărţim
plină de resentimente

m-a invitat la cină
în garsoniera ei din rahova
aşa că am cumpărat o sticlă de vin
şi câteva beri – fiindcă ştiam că nu o să aibă
nimic de băut în casă
şi un buchet de trandafiri
de diferite culori
de la o ţigancă de jos

mai întâi, iubito
m-a certat că i-am dat florile
cu buchetul în jos
şi că i le-am luat învelite în celofan

apoi, mi-a vorbit ore în şir despre ultima ei relaţie
care a durat exact 10 ani
chiar din momentul în care m-a părăsit

isuse cristoase, cât a mai vorbit
iubita mea de acum 10 ani!

nu s-a oprit din vorbit
nici măcar în timp ce-mi mâncam friptura
deşi i-am cerut să se oprească din povestit
încât, refugiat în baie de câteva ori
ca să-mi mai trag sufletul
am căutat cu privirea un instrument
demn de o sinucidere rapidă

în jur de două noaptea
după aproximativ 6 ore de ascultat
miriade întâmplări urâte ale relaţiei ei defuncte -
în condiţiile în care eu nu te-am menţionat
decât o singură dată, iubito
la finalul unei fraze -
am ajuns la capătul puterilor

când am terminat şi toată băutura
pe care o adusesem
împreună cu răbdarea mea
m-am ridicat brusc şi i-am spus:
„gata
nu mai pot!”

la plecare, am întrebat-o
dacă pot să o sun în cazul în care
nu găsesc un taxi jos
răspunsul ei sec şi nervos: „nu!”
mi-a adus aminte de tine, iubito
când mă urai cu toată fiinţa ta
şi m-ai fi lăsat să mor într-un şanţ,
ca pe un câine
fără să ai un regret
apoi, a doua zi, mă iubeai atât de intens
încât, întotdeauna uitam toate mizeriile
dintre noi

aseară, iubita mea de acum 10 ani
m-a căutat din nou
să-mi ureze noapte bună
însă eram mult prea beat ca să-i pot răspunde
să se ducă să vorbească în pizda mă-sii!

luni, 1 iulie 2013

pierderi



m-am trezit astăzi în cartierul militari
în apartamentul unei curve de 50 lei

numele ei este ana
am găsit-o în câteva poze
de la secţiunea „curve de 50 de lei”
de pe www.anunţul.ro

în apartamentul de la parter
al acestei curve îmbătrânite înainte de vreme
toropit de căldura verii bucureştene
am trăit o după-amiază halucinantă

imediat cum m-am dezbrăcat
am fost atacat de câinele curvei –
un caniş alb şi foarte agil
care mi-a muşcat un deget de la picior
şi tot sărea pe mine a joacă
până când, enervat
l-am luat pe sus
şi l-am închis în bucătărie

am pierdut prima erecţie în această după-amiază
în timp ce curva mă sugea într-o doară
plictisită la culme

am pierdut a doua erecţie
când a sunat telefonul curvei
şi ea a negociat următoarea partidă de sex
în timp ce eu mă munceam deasupra ei

am pierdut şi cea de-a treia erecţie
pe când ascultam câinele
plângând şi zgâriind uşa alături
iar eu, iritat la culme de atâtea întreruperi
am întors curva cu spatele

desfăcându-i bucile ca s-o penetrez
am contemplat două urme groase de căcat
probabil de la o întâlnire anală anterioară
de la care nu s-a mai obosit să se spele

m-am uitat trist la fundul ei în formă de măr
apoi la penisul meu descurajat
după care m-am lăsat păgubaş.

mi-am tras hainele pe mine
şi, fără nicio vorbă, în timp ce curva îşi cerea scuze
am ieşit încet din apartamentul toropit
de căldura verii bucureştene

la ieşirea din blocul curvei
mă aşteptau doi bărbaţi
solizi şi foarte tatuaţi
care m-au verificat sever din priviri
şi m-au escortat îndeaproape
până la intrarea în metrou

chiar şi acum,
în timp ce scriu aceste rânduri,
mă gândesc, încercat de un regret
că nu i-am lăsat un bacşis curvei mele murdare la fund
drept mulţumire pentru că mi-a oferit materialul
pentru acest poem

vineri, 14 iunie 2013

dumnezeu e ateu



azi-dimineaţă m-am trezit mai devreme
ca să-l caut pe dumnezeu
cu toate că nu am reuşit niciodată să dau de el
până acum

dumnezeu e şi al meu
mi-am spus încrezător în gând
şi, animat de un dor profund religios,
am început să scotocesc febril prin casă după el

m-am uitat mai întâi sub pat
dar acolo n-am găsit decât mult praf
câteva şosete murdare
şi sticle goale de vin

m-am dat apoi jos din pat
ca să investighez mai departe după dumnezeu
şi, în căutarea mea, am răsturnat
câteva sticle goale de bere –

am crezut că poate e în ele
aşa că am ridicat una în dreptul ochilor
dar nu am văzut acolo decât straturi groase
de chiştoace şi scrum de ţigară

dumnezeu e şi al meu
mi-am repetat, uşor dezamăgit
şi am deschis calculatorul
cu gândul că poate dumnezeu e online la ora asta

într-un final, l-am găsit cu greu pe dumnezeu
în timp ce fumam o ţigară
şi, neştiind unde să mă mai uit după el
îl căutam în zadar prin postările prietenilor mei
de pe facebook –

era într-o baladă rock, la radio
care striga la nesfârşit, cu tristeţe:

duuuumneeeeezzeeeu e ateeeeeeuuu!
duuuumneeeeezzeeeu e ateeeeeeuuu!
duuuumneeeeezzeeeu e ateeeeeeuuu!