capsatorul galben

nu vreau să mă plâng
dar trec, de ceva timp,
printr-o tragedie personală
de proporții minore
la nivel planetar
care, însă, a lăsat un gol teribil în mine:
mi-am pierdut capsatorul galben
care îmi era partener de viață
de mai bine de 15 ani

de-atunci, viața mea s-a schimbat
cumplit
și ireversibil
ochiul stâng a început să
lăcrimeze excesiv.
din motive egoiste, pe care nu le înțeleg
cel drept funcționează normal
deocamdată -
iar somnul îmi este străfulgerat
de vise emoționante
cu amintiri frumoase despre
mine și capsatorul meu galben mic
pe când capsam împreună foi
și eram fericiți

acum câteva minute
în disperare de cauză
și de prea mult dor
l-am căutat sub birou
deși sunt convins că niciodată
capsatorul meu galben și mic
nu ar face ceva atât de crud încât să se ascundă
mișelește de mine
și să-mi provoace atâta suferință –
nu am găsit acolo decât praful
amintirilor

întrebarea care îmi sfâșie sufletul
acum
pe măsură ce încep să-mi imaginez viața
fără capsatorul meu galben
de-acum înainte
are mult prea multe
consecințe devastatoare pentru viitorul meu
în această lume:
ce voi face cu bietele mici capse
de rezervă
care, fără nicio vină
au rămas fără iubitul nostru
capsator galben?