l-am împachetat mai devreme pe isus cristos în valiza mea roşie de voiaj

.........................................................................................................

din volumul: Orice om este un cântec fără rimă. Editura Junimea, Iaşi, 2012


I

l-am împachetat mai devreme pe isus cristos în valiza mea roşie de voiaj
şi am pornit în călătorie spre vechea mănăstire din nordul moldovei


II

sătul de prea mult bine contemporan
şi sâcâit de amintirea unui straniu vis premonitoriu
plecasem ieri la pândă, în faţa falnicei catedrale ortodoxe a oraşului
după fiul lui dumnezeu


când, spre uluirea mea, acesta apăru printre uşile grele ale catedralei
m-am apropiat cu evlavie de el
şi l-am prins strâns de mijloc


un pic surprins, cristos se uită cu dragoste în ochii mei -
cred că avea şi bucurie în privirea lui
de parcă m-ar fi aşteptat de o veşnicie -


l-am sărutat violent pe buzele învineţite de frig
apoi, cu o singură mişcare generoasă
i-am spintecat gâtlejul de la un capăt la altul


III

acum stau întins în patul meu vechi -
dezorientat şi speriat de ce-am făcut -
şi încerc să alung valurile de panică
la gândul că l-am asasinat mai devreme pe blajinul fiu al lui dumnezeu


geanta mea roşie de voiaj e deja pregătită lângă uşă
plină ochi cu membrele ordonat tranşate ale vedetei mele divine:
capul, picioarele şi torsul abia au încăput în nava principală a genţii
iar mâinile au intrat cu greu în buzunarul din faţă


IV

sunt aproape convins că oamenii lui dumnezeu în negru
de la vechea mănăstire din nordul ţării
vor şti ce să facă mai departe cu rămăşiţele lui cristos